Boboc înflorit.
By: 2puncteics
Etichete:2puncteics, boboc, fericire, floare, inflorit, primavara
Categorie: 2ρυηcτείcs
| Aperture: | f/4.5 |
|---|---|
| Focal Length: | 5.8mm |
| ISO: | 100 |
| Shutter: | 1/0 sec |
| Camera: | DSC-T200 |
Mă simt fericită.
Și sunt.
Pentru că sunt unul
din puținii oameni
care merg pe stradă
și zâmbesc.
Se uită lumea ciudat
la fericirea mea
mă gândesc uneori
ce zic ei,
ce o fi în capul meu,
de zâmbesc atât?
Ei bine, sunt,
să zicem așa,
fericită.
Ciudat sentiment.
Și mai ciudat e însă
că fericirea mea
nu se bazează,
pentru primă oară
în viața mea
decât pe mine.
E un fel de fericire independentă.
Tare draguț sentiment.
Sunt fericită
că văd copaci înfloriți.
Că îmi place ce fac
și merg la muncă zâmbind.
Că am oameni draguți și frumoși
peste tot în jurul meu.
Că nu îmi mai pasă de răutăți.
Că încep să uit.
Că nu mai mai visez noaptea.
Sunt fericită că ating,
cu pași mici,
visele.
Că nu sunt singură.
Că atunci când sun și zic:
„hai vii cu mine?”
vine.
Sunt multumită că mă pot bucura.
Sunt multumită că,
deși nu am crezut niciodată în horoscop,
o „tanti” a descris acum o lună
exact ce trăiesc eu acum.
Și, nu,
nu cred în coincidențe.
M-au părăsit depresiile.
Nu mai am insomnii.
Zâmbesc din suflet.
Am pus măstile sus pe raft
la păstrare
și ma bucur de oamenii care mă acceptă
AȘA CUM SUNT.
Și nu,
asta nu e pentru voi.
Nu e.
E pentru mine.
E pentru cei ce imi trăiesc trecutul.
Vezi?
Vezi că ai pentru ce lupta?
Nu trebuie să ți se întâmple nimic extraordinar
ca să începi să te bucuri
de fiecare zi.
E nevoie doar să vrei să te bucuri de orice.
E nevoie doar să vezi.
Nu am câștigat la loto,
nu a venit Brad Pitt să mă ia de soție,
nici Angellina Jolie,
și nu am devenit peste noapte manager.
Din exterior chiar,
viața mea e exact la fel,
doar că acum aleg
să mă bucur de ce vreau eu.
Pentru că pot.
Pentru că merit.
Pentru că au înflorit copacii
și miroase a viață în parcuri,
pentru că sunt frumoasă,
pentru că merit iubire,
și o voi avea,
pentru că nu sunt singură,
pentru că mereu mă așteaptă,
undeva,
oriunde,
măcar o dată pe zi,
un zâmbet.
Spune-mi
tu… în cate din astea te regăsești?
E suficient doar unul
ca să zambești măcar o dată azi…
[poza: 2puncteics – Simona Stancu]
Ma simt fericita.
Si sunt.
Pentru ca sunt unul din putinii oameni
care merg pe strada
si zambesc.
Se uita lumea ciudat
la fericirea mea
ma gandesc uneori
ce zic ei,
ce o fi in capul meu,
de zambesc atat?
Ei bine, sunt,
sa zicem asa,
fericita.
Ciudat sentiment.
Si mai ciudat e insa
ca fericirea mea
nu se bazeaza,
pentru prima oara
in viata mea
decat pe mine.
E un fel de fericire independenta.
Tare dragut sentiment.
Sunt fericita
ca vad copaci infloriti.
Ca imi place ce fac
si merg la munca zambind.
Ca am oameni draguti si frumosi
peste tot in jurul meu.
Ca nu imi mai pasa de rautati.
Ca incep sa uit.
Ca nu mai mai visez noaptea.
Sunt fericita ca ating,
cu pasi mici,
visele.
Ca nu sunt singura.
Ca atunci cand sun si zic:
„hai vii cu mine?”
vine.
Sunt multumita ca ma pot bucura.
Sunt multumita ca,
desi nu am crezut niciodata in horoscop,
o „tanti” a descris acum o luna
exact ce traiesc eu acum.
Si, nu,
nu cred in coincidente.
M-au parasit depresiile.
Nu mai am insomnii.
Zambesc din suflet.
Am pus mastile sus pe raft la pastrare
si ma bucur de oamenii care ma accepta
ASA CUM SUNT.
Si nu,
asta nu e pentru voi.
Nu e.
E pentru mine.
E pentru cei, ce imi traiesc trecutul.
Vezi?
Vezi ca ai pentru ce lupta?
Nu trebuie sa ti se intample nimic extraordinar
ca sa incepi sa te bucuri
de fiecare zi.
E nevoie doar sa vrei sa te bucuri de orice.
E nevoie doar sa vezi.
Nu am castigat la loto,
nu a venit brad pitt sa ma ia de sotie,
nu am devenit peste noapte manager.
Din exterior chiar,
viata mea e exact la fel,
doar ca acum aleg
sa ma bucur de ce vreau eu.
Pentru ca pot.
Pentru ca merit.
Pentru ca au inflorit copacii
si miroase a viata in parcuri,
pentru ca sunt frumoasa,
pentru ca merit iubire,
si o voi avea,
pentru ca nu sunt singura,
pentru ca mereu ma asteapta,
undeva,
oriunde,
macar o data pe zi,
un zambet.
Spune-mi
tu… in cate din astea te regasesti?
E suficient doar unul
ca sa zambesti macar o data azi…
2puncteics [:x] 
Buna Simona..
Imi pare rau ca ma regasesc in tot ce scrii tu .. tu esti un om special, sper sa ai parte de tot ce-i mai bun.Poate mai vrei sa vorbim, eu una as avea nevoie de o persoana ca tine in viata mea care macar sa ma bucure cu un zambet :) !
Ai grija de tine.Si da, te citesc mereu.
Sigur ca putem vorbi. Iti multumesc mult pentru „complimente” sa spun asa. Macar „unii” oameni observa asta. Si observa ca traiesc inca. :)
Bine ca traiesti in pozitivism acum. Mult mai bine. Felicitari :)