Delir.
By: 2puncteics
Etichete:2puncteics, dedublare, gandesc, libera de mine, simt, viata
Categorie: 2ρυηcτείcs
4 oameni
și 4 de eu
sau mai mulți
închiși în același trup.
Valuri de iubire
și multă ură,
fâșii-fâșii de Simone.
Clipe de silă
secole de ură
cuvinte răsunând în mintea mea
să nici nu îndrăznești
să mă atingi
după toate astea
sau
cine ești tu
să spui, cu atât de multă ușurintă
cuvinte care-mi intră-n carne
și nu mai ies niciodată
și
cine ești tu
să-mi pătezi carnea
cu lame de cuțit
și urme de țigari stinse
sub miros de carne arsă
și fum.
Mică, mică,
prinsă între funii,
mii de funii,
înconjurată de sute de oameni,
fiecare trăgând în altă direcție,
mii de voci,
fiecare cu adevărul lui,
iar eu la mijloc
un mic burețel,
aud tot,
trebuie să judec tot,
nu pot să merg unde vreau
mă țin sforile,
nu pot să cred ce vreau
căci toți mă forțează să aud.
Eu mică,
cu sute de urme de mâini
pe trup,
vânătă,
confuză și derutată,
dorindu-mi să tacă,
fără forță să mă ridic
rămân acolo,
învăț să nu mai aud,
mă izolez în propria bulă
antifonată,
capitonată,
pleaca gladiatorii,
vin doctorii,
îmi iau pastilele, mă culc
și e liniște aici în celulă.
Au tăcut vocile.
Dar visez.
O stare de liniște
suspectă
nu am nici un gând –
prima oară după x zile
– calm calm
o secundă,
simt presiune, vreau și nu vreau
ce tot insiști
mă simt presată
de propria prostie
că nu pot gândi
că nu pot simți
e ziua mea liberă de mine
mă enervez.
AZI NU VREAU SĂ
GÂNDESC
IUBESC
SIMT
URĂSC.
Azi iau o pauză.
Azi mă afund în povești,
sunt în 1932,
într-un tren cu artiști de circ,
urc pe un elefant,
dansez pe muzica de atunci,
la un coktail cu doamne
îmbrăcate frumos,
e vremea prohibiției deci
sorb cu o pofta nefirească
un pahar cu șampanie
apoi
îmi găsesc marea dragoste.
Mă trezesc la realitate 3 secunde
ușor frustrată
că nu-i chiar așa
m-afund în iubire,
îmi clădesc în prezent
propria fantezie,
m-apuc de gătit
și planuri
pentru o altă zi
în care n-am să mai fug de mine
și nu-mi va mai fi
atât de frică
să gândesc
sau frică de mine.
[poza: click!]
2puncteics [:x] 
Cand trecutul infasoara gleznele… cand prezentul mangaie talia… cand viitorul stinge privirea… ce ramane de visat ?
Imi place ce ai scris aici. Am intrat din curiozitate, sa vad ce mai spui, care mai este starea ta de spirit. Ma bucur sa citesc asa randuri. Frumos, felicitari! Acum sper sa nu te superi ca am avut tupeul sa las un comm, dar asta am simtit sa fac cand am citit postarea. Bafta in continuare!