2puncteics [:x]

By: 2puncteics

iun. 15 2010

Etichete:2puncteics, acasa

Categorie: 2ρυηcτείcs

Lasă un comentariu

Astăzi duc lipsa unui loc al meu.
Unui „acasă” care să nu fie invadat de alţii.
Astăzi sunt altfel.
Nu sunt eu…
Sunt altfel şi sunt un altceva care strigă.
Vreau să am „acasă”.
Acolo unde să urlu când vreau,
să plâng,
să râd tare la 4 dimineaţa,
să mă uit la stele şi să scriu poezii.

Vreau o acasă unde să nu mă aştepte nimeni
şi să fiu doar eu.
Goală de păcate,
goală de măşti,
goală de iluzii şi dezamăgiri,
prizoniera nimănui în afara propriului destin.

Să nu fie aici, în sufletul meu,
în aerul meu,
nimeni.
Gol.
Am nevoie de gol.
Linişte.
O doresc din tot sufletul.
Libertate.
Dincolo de ce vei înţelege TU
oricine ai fi,
prin libertate,
stă adevăratul sens al meu.
Libertate de a respira,
de a face tot ce e ciudat,
toate lucrurile pe care alţii le au,
dar nu le apreciază:
dansul în ploaie,
NOAPTEA cea prea-iubită,
casa goală,
lipsa limitelor,
pictura pe tavan,
minimizarea mobilierului,
realizarea lui „ce vreau eu”.

O banalitate vei spune,
ştiu,
pentru tine e o altă zi în care ai tot
şi totuşi îţi repeţi că n-ai nimic
şi te înneci în frustrări.
Simte. Gândeşte mai bine un pic.
Nu-i aşa că, pentru o secundă,
totul e mai bun
pentru simplul motiv
că ai ceva ce alţii nu?
Shhh, nu te simţi vinovat…
de la Cain şi Abel încoace,
sentimentul ăsta pe care îl ai tu e normal.

Prizoniera propriului destin?
Destinul e cel pe care ţi-l faci…

Şi totuşi,
mi-e dor de acel loc unde eram acasă
pentru câteva nopţi de vară…

[poza:click!]