memoriile unui om fara memorie.
memoriile unui om fara memorie sunt toate lucrurile pe care le’ai uitat, dar care traiesc inca in tine.
sunt eu, sunt tu, sunt primul EL din viata ta.
un om fara trecut e un om damnat.
cand nu iti amintesti ceva, chestia respectiva te obsedeaza, te macina.
acum imagineaza’ti toata viata ta, transpusa in sentimente, batand in poarta sufletului.
devine „supradoza de emotii”.
traiesti prea mult in prea putin timp.
traiesti prea putin de prea mult timp.
de ce?
de ce ti’e frica de tine si de ce ai putea spune?
daca simti ‘ceva’, atunci acel ‘ceva’ merita spus. altfel o sa bata tot mai tare, tot mai des, si de vor aduna si te vor… termina.
nu. nu te vor, pentru ca tu vei… vorbi.
spune. scrie. ascult.
eu mereu ascult si ma incarc cu emotiile voastre.
iar voi trati prin mine.
stii si tu ca nu e bine, nu?
ajuta’i, asculta’i, fii langa ei, dar nu le mai trai emotiile pentru ca nu vei mai avea loc sa le traiesti pe ale tale.
singura mea frica este sa nu tip in gol.
fiecare din noi este omul fara memorie, iar memoriile tale exista.
cum poate cineva care nu isi aduce aminte nimic sa scrie asa ceva?
simplu. se scriu singure.
viata ta toata se scrie in fiecare secunda. se elimina unele variante, apar altele.
vezi tu, memoriile astea sunt tot ce ai facut si nu stii, tot ce ai ranit fara sa vrei, tot ce ai facut bine din instinct.
la noi, oamenii, raul castiga mereu. la o pagina de bine apar 23 de pagini si jumatate de rau.
noi, oamenii, nu suntem ca ei.
la ei e 1-1 tot.
echilibru perfect.
de ce e la noi asa?
pentru ca e ca o piramida. raul jos, binele sus.
da, raul e mai mult, dar fara varful acela mic, piramida nu ar mai reprezenta nimic, nu? : )
„ai plecat si ai luat din mine tot ce era mai bun.
aici e punct.
tu m’ai creat, tu m’ai ucis.
adio.
de azi sunt doar eu.
cealalta nu poate fara tine.
adio haiku.”
[link catre poza: http://dasvidanya.deviantart.com/art/Amnesia-69882347%5D
2puncteics [:x] 
si astfel de creatii au talentul de a rascolii memorile uitate atunci cand vin in contact cu ceilalti (prea multi!) factori :) ma dor cicatricile…ma dor exact ca atunci cand m-am ars.
[…] noi se poate imparti in doua categorii: tot ceea ce am fost si tot ceea ce am uitat ca am fost. Memorille unui om fara memorie ne prezinta tot ceea ce se afla inca in noi fara ca noi sa ne mai […]