acasa.
n’avea acasa.
s’a intors spre mare si a lasat’o sa o ia. „de azi casa mea vei fi tu.”
am pierdut’o. am pierdut’o atunci cand ma asteptam cel mai putin. atunci cand jurasem sa fiu langa ea. mi’a dat drumul la mana… si a plecat.
tu ce preferi? sa tii pe cineva langa tine cu forta doar ca sa fii TU fericit? sau sa lasi sa aleaga, sa fie fericit asa cum vrea? eu n’am ales.
ce ar fi daca ai vrea sa te ascunzi de tine?
ai fugi atat de repede incat sufletul sa nu poata tine pasul si sa’ti piarda urma? ai tacea? nu ai mai vorbi cu tine sperand ca intr’o zi nu te vei mai auzi?
mi’e dor de mine.
de zilele in care uitam de mine vorbind.
de noptile in care ma faceai sa zambesc doar vorbind cu mine…
de noptile in care nu’ti stiam decat vocea.
sufletele se simt mai bine atunci cand nu se vad si se deschid fara nici o frica unele de altele.
astazi sufletul meu s’a speriat de sufletul tau. tacea. ca si cand ar fi fost in fata unui public imens si ar fi inghetat.
de frica.
frica… sa nu te alung, sa nu te sperii, frica sa nu mai am unde sa ma ascund atunci cand o sa ma simt iar singura.
si totusi am simtit „ceva”. nu stiu ce, dar a fost… bine. ca o secunda continuata pe parcursul unei ore.
„Acasa e locul unde iti este inima
Acolo unde oamenii nu te lasa sa cazi, e acasa
Acasa e locul unde iti mintea
Acolo unde fiecare lucru iti spune ceva e acasa
Acasa e locul unde iti e pacea
Acolo unde chiar si cel mai rau necaz te lasa in pace pana dimineata e acasa
Acasa e locul unde ti-e zambetul,
Acolo unde te trezesti razand e acasa
Acasa nu se cumpara,
Acasa nu se uita,
Acasa nu se schimba,
Acasa nu se muta,
DOR DE CASA”
[link catre poza: http://gnato.deviantart.com/art/Home-25803051%5D
[versuri veritasaga – interludiu (dor de casa)]
2puncteics [:x] 
Lasă un răspuns